Cocalari.com organizeaza un concurs ce are ca premiu o narghilea. Tot ce trebuie sa faceti este sa lasati un comentariu cu o intamplare amuzanta legata de acest instrument de fumat.
Cum eu sunt un impatimit al narghilelelor (poate in viitor o sa devin inginer narghilist), nu m-am putut abtine, asa ca am lasat si eu un comentariu. Sa va povestesc ...
Se facea ca eram la inceputul verii, bucurosi cu totii ca tocmai se terminase sesiunea. Nu vroiam sa trecem cu vederea aceasta sarbatoare, asa ca am planuit o ultima bauta. Ne-am strans cu totii in camin in Belvedere, am cumparat de baut si, bineinteles, ne pregateam plamanii pentru narghileaua lui Vali. Ca de obicei, eu eram raspunzator cu pregatirea narghilelei, asa ca am pus carbunii pe plita, m-am dus la baie sa curat vasul si am pus tacticos tutunul in capacelul de ceramica. Circuitul bauturii era simplu : sticla - pahar - gatlej. Cateodata, unii mai trisau si scurtau circuitul, transformandu-l in sticla - gatlej, dar erau imediat altoiti cu o miscare de tip palma - ceafa.
Carbunele se incinsese, asa ca narghileaua era gata. Cum eu am pregatit-o, tot eu aveam dreptul sa o “dezvirginez”. Si trage, trage, tuseste, iar trage, tuseste, parca eram dragon. Tuseam cu bas de ziceai ca-s dacie cu subwoofer. La ceilalti era la fel … tuseam cu totii de zici ca eram smokeaholici. Ceva nu era in regula … spargem noi carbunele, tot degeaba … acelasi gust innecacios.
Dupa ce mai sorb eu un pahar de tarie, imi vine inspiratia.”Bai baieti, cred ca am pus prea multa apa”. Ne uitam unii la altii, apoi toti la vasul narghilelei. Ok … “care apa?”.
Deci, noi fumasem juma de ora dintr-o narghilea al carei vas nu avea strop de apa. Stiti ce inseamna asta? Ca noi am tras mai mult fum de carbune decat aroma de narghilea.
Nu am fost eu atent la detalii, dar probabil am lasat urme de funingine pe hartia igienica "de a doua zi".
